Nicusor

Era cat pe ce sa uit. Duminica trecuta rasfoiam oferta televiziunilor in genere, nu neaparat a celor romanesti de la care nu ma astept niciodata la ceva interesant decat galceava, paruieli, can-can, click, libertatea si ceva fotbal. Passons. Din intamplare am oprit doua secunde pe TVR1 care transmitea o ceremonie. Hai sa vedem despre ce e vorba, mi-am zis. Era ceremonia de inmanare a nu stiu carui trofeu a celebrului festival de muzica usoara de la Mamaia. Organizat de Consiliul Judetean Constanta, obvios. Cine credeti ca a urcat pe scena pentru a-si face putin reclama pe banii publici si, mai la urma, pentru a inmana diplomele si vaza/statuia chinezeasca? Insusi prezidentul de feuda, Nicusor C. Cel care baut fiind a adormit la volan la o intersectie fiind respectuos sculat de catre o patrula. Cel care il injura pe Jonathan Scheele (ce p. mea se baga asta in proiectul meu? si-o fi zis slobod la gura). Figura lui porcina seamna doar cu cea a lui Paunescu si a altor distinsi politicieni, mai ales din P.S.D. Omul asuda debitandu-si tampul discurs. A multumit si celebrului Mazare, omul a carui faima internationala este in continua crestere, primar imbracat casual intr-o camasa hawaiana frumoasa ( nu m-ar fi bucurta sa-l vad intr-un costum, tinuta care oricum nu-l prinde avand in vedere caracterul sau mafiot/fashionable). Apoi prezidentul de judet a multumit in special lui Mircea Geoana "fara de care eu nu as fi avut aceata functie". O aberatie caci prezidentul a fost votat uninominal acum un an, deci ar fi trebuit sa multumeasca alegatorilor din propriul judet. Iara spun, passons. Spre sfarsit porcul a scapat si un dezacord delicios rostind ceva de genul "sa-i aplaudam pe concurenti, fiecare au muncit mult pentru a ajunge acilea".Ce sa-i mai ceri? Am injurat si am schimbat canalul enervandu-ma caci mi-am dat seama din nou, si in acel moment de aparenta tihna in ce republica bananiera si mafiota traiesc. Sa-mi fie de bine!

Sergiu Nicolaescu nu este Carol I !

O enervare maxima il priveste pe eternul Sergiu Nicolaescu, probabil cel mai prolific regizor roman din istoria cinematografie valahe. Sergiu a scos destul de recent pe piata o noua productie : Carol I. Care ar fi "un documentar istoric de Sergiu Nicolaescu, din 9 mai pe ...7 Mai 2009 ... Un amestec de documentar cu ficţiune", aşa cum îl numeşte însuşi regizorul". Mai poti intelege ceva? Un amic se intreba pe blogul http://filme-carti.ro/filme de ce nu a facut Sergiu un documentar simplu, profesionist, clar, cu consultanti istoric etc.Tot tacamul. De ce? Simplu: pentru ca Sergiu nu are nici un talent in acest domeniu. Sergiu nu poate fi pus in valoare printr-un documentar (poate sa realizez un documentar despre el insusi) . Sergiu este un grandoman. Sergiu este un narcisist.Intotdeauna a fost asa, probabil de cand s-a uitat in oglinda si si-a dat seama ca arata bine, impunator. Sergiu Nicolaescu este cel mai mare profitor al cinematografiei ceausiste, el s-a pus in slujba national-comunismului echipat in chiloti verzi si tricouri rosi si a facut zeci de filme in care istoria nationala este violata cu brio. Si el a inoculat poporului roman o groaza din poncifele de nationalism, xenofobie, egolatrie. Ce tari am fost noi, ce i-a mai batut pe turci, pe tatari, pe nemti cand am avut noi chef, cum cadeau ei ca popicele, cat de demni am fost noi, cum le-am aparat catedralele nenorocitilor alora nerecunoscatori din Vets care acum ne percep taxe la intrare etc. A contribuit la falsificarea istoriei din plin avand la dispozitie intregul aparat de stat (adica divizii si regimente de militari pe post de figuranti etc.). Iar dupa 89 in loc sa se retraga naibii intr-un colt, sa-si rontatie paralele, sa-si scrie memoriile, sa-si faca autocritica, sa se caiasca s-a apucat sa faca filme “recuperatoare”, sa infatiseze EL (??) adevarata istorie pe care tot el o falsificase inainte.Cu greu poti gasi cazuri de regizori atat de duplicitari si ipociti. Spre finalul carierei sale (care trebuie sa coincida in mod firesc cu sfarsitul vietii sale caci el nu se poate retrage simplu) omul a devenit monarhist dupa ce prin 1993-94 era antonescian (a se vedea filmul ala, nu-i mai tin minte titlul). Si in toti acesti 20 de ani el si-a facut filmele in continuare pe banii nostri in timp ce regizorii tineri, de mare valoare care au ajuns sa catsige premii extraordinare, cum Sergiu nici macra nu visa (dar, deh, strainii aia nu ne iubesc prea mult, se stie, nu premiaza epopeele noastre autohtoniste )incropeau bugete cersind pe ici si pe colo sponsorizari ca nu aveau loc de el.Nu trebuie sa uitam ca totusi Sergiu a stiut foarte bine sa-si aleaga partidul, cel neocomunist al lui Ion Iliescu si restului de fii de generali, membrii ai CC sau ministri ceausisti! In plus, nu stiu ce editura a scos un album pe care l-am rasfoit, o alta combinatie de carte documentata istoric de catre Alfred Bulai (un istoric fata de care am un mare respect, nu inteleg de ce s-a bagat in chestia asta) si fotografii de la turnarea filmului! !Sergiu, sper ca macar Ferdinand sa nu te atraga avand in vedere ca era condiderat un papalau si a mai si fost inselat de Regina Maria, tot atatea atribute care nu te atrag! Tu ai nevoie de greutate, de maretie istorica, de vizibilitate, de machism irefutabil! Rusine Sergiu, esti penibil! Trebuia sa-l lasi in pace pe Carol I, nu ai nimic a face cu el, nu te preface ca 30 de ani nu ai crezut in idealul comunist pe care l-ai slujit cu fidelitate!

Din nou despre banci

Astazi am fost la banca, una dintre cele mai mari, mai prestigioase, mai "implantate" de pe piata romaneasca etc etc.Inauntru, o atmosfera de piata, o clienta se certa cu o fatuca de la ghiseu, doua cliente se certau intre ele etc.
Iar cireasa de pe tort era data de o tanti pe post de agent de paza, inarmata cu un spray "paralizant" si o bâta neagra, parca de bachelita, care intrevenea si ea din "off" in discutie. Cand clienta nemultumita vocifera, ceva de genul "cand imi mariti rata cu 2-3 euro pe luna nu ma anuntati niciodata", tanti cu baston spunea in barba, dar destul de tare, sa auzim si noi" ba nu, s-a anuntat marirea taxelor la televizor, Pro-TV-ul, toata lumea a anuntat etc". Apoi s-a dus sa caute plicuri si o stampila (sic!) in camera alaturata, ptr fata de la ghiseu. (pardon, ofis'). Intr-un cuvant atmosfera de bâlci. Am balcanizat si banca, bravos natiune! Cata diferenta fata de Elvetia si sfanta linie alba, pe care nu o depasea nimeni (mai putin spargatorii, dar asta-i deja alta poveste...)

Mirel Banica

Simple observatii

1. In sfarsit va ajunge si Madonna in Romania, daca nu isi va contramanda cumva concertul imbolnavindu-se de aceasta noua gripa. Ceea ce nu-i dorim, evident. Mare tam-tam, emotii puternice din partea poporului roman, radiouri on-line speciale etc. Ne pregatim, difuzam hiturile ca sa fim gata de eveniment. In acest registru nu putem sa nu remarcam ca cea care si-a inceput cariera de cantareata cu marele hit LIKE A VIRGIN oripiland pudica Biserica Romano-Catolica (dar tocmai acesta este scopul unor astfel de hituri, sa ii zgandare pe reactionari si conservatori) continuand-o cu o serie de alte melodii, mai mult sau mai putin reusite si sfarsind acum,la 50 si ceva de ani cu hitul GIVE IT TO ME ( care in traducere libera inseamna trage-mi-o). Bravo, superba evolutie!
2. Observ din defect profesional relatia dintre bunici si nepotii mici, de 2-3-4 ani. Trecand pe langa un bloc de 10 etaje cu bulina rosie am remarcat inca o data violenta cu care se exprima bunicii atunci cand nepoteii lor fac nazbatii (alearga, tipa, se joaca si se simt bine). "taci din gura ca iti trag una peste fata" "te plesnesc de-ti sar mucii" "esti nebuna la cap?? nu mai/ alerga/striga/topai""te bat de iti sare.... Uneori chiar asist la sincere aplicari de corectii fizice ceea ce ma scoate din tatani. Pac, o palma grea peste fata etc. Banuiesc ca multe refulari bine ascunse care salasuiesc in acesti bunici batrani care au construit si au crezut poate in comunism, care si-au consumat sute de ore din viata la cozi nenorocite ies la iveala atunci cand trebuie sa aiba grija de nepotii lor care, obvios, sunt anarhici, au crescut in "timpurile astea nenorocite". Bunici prinsi in capcana timpului caci nici atunci nu a fost raiul de pe pamant chiar daca toti s-au descurcat (cu rude pe la tara, cu rude nomenklaturiste sau securiste etc.)era ordine, liniste si se stia naibii unde merge societatea, telul ultim, moartea prin inanitie (dar nu erau telenovela si nici OTV) dar acum...un adevarat dezastru. Si carui romani nu-i place sa detina autoritate,sa depinda naibii cineva de el macar un prichindel simpatic ce topaie si e la inceput de viata. Un sfat: lasati naibii nepoteii sa se simta bine, nu-i mai amenintati cu corectii fizice radicale!Nu va mai aratati muschii fescaiti in fata lor!
3. Strada pe care locuiesc de doua luni si pe care am copilarit a intrat si ea in atentia autoritatilor locale care si-au adus aminte de importanta ei ( curge paralel cu singurul bulevard din localitatea mea subcolinara). S-a inceput refacerea ei prin scoaterea copacilor care, chipurile, ar fi impiedicat extinderea cu 20 de cm. a strazii. Trotuarul va fi micsorat spre a mari soseaua. Strada arata golas fara acesti copaci pe care-i stiu de cand eram pusti. Oricum strategia ecologica a municipalitatii este cu cat mai putin copaci cu atat mai bine! Abia nu mai au masinile de ce sa se izbeasca. Am observat ca se face totul pentru a-i proteja pe soferi in aceasta tara, soferii sunt importanti caci, se stie, suntem o natiune motorizata, nu mai mergem nici pana la colt fara a ne sui in VW nostru nou-nout luat in leasing (sau nu). Pasons. Trecand pe langa muncitorii care se apucau de lucru de dimineata i-am observat. Aratau jalnic. Faceam mental si inconstient o comparatie cu muncitorii pe care ii vedeam (M.B. stie foarte bine) la Geneva, bine imbracati, uniform imbracati cu salopete, casti de protectie. Cu tot dichisul. Niste domni chiar daca trei sferturi or fi fost portughezi. Muncitorii acestei firme erau niste amarati care sprijineau de o lopata din 20 in 20 de metri, deja murdari, cu hainele lor chinezesti de acasa,fara nici un chef de munca, putind a transpiratie. In plus cand au scos din radacinici acei modesti salcami mi s-a spus ca au facut un show de zile mari, tipand, injurandu-se (amical, evident) cateva ore. Si-mi aduc aminte cum M.B. imi spunea ca in Carouge, un mic oras satelit al Genevei, administratia a organizat un referendum avand drept subiect taierea sau nu a unor copaci.Distanta intre civilizatia europeana si pseudo-civilizatia de tip subsaharian.

Doua enervari culturale

Am doua enervari culturale (1 si 2):
1. Nu pot intelege cultul personalitatii distinsului critic, MAESTRUl, pentru apropiati, C. Trandafir, din ultimele numere ale revistei campinene Revista Noua, la care tin mult si la care am contribuit cu foarte multe texte (mai valoroase sau nu, habar nu am) din anul 2004 incoace. Nu ma deranjeaza articolele sau chiar interesantul jurnal plin cu banalitati locale, nationale sau internationale ci suita nenumarata de fotografii care il ilustreaza pe acest personaj in diverse situatii. CT cu x, cu x si cu y, cu y, z si x, CT cu o carte in mana, CT pasind catre USR, CT privind inainte cu speranta, CT predand, CT alergand in parc etc. Nu inteleg de ce redactorul-sef al publicatiei campinene, un om la care tin, un om deosebit, cu care am organizat tot felul de evenimente, un manager cultural dedicat si inventiv, cu un spirit tanar, de la care am invatat multe, care realizeza de unul singur revista din punct de vedere tehnic, muncind cu ardoare pentru acesta si chiar acceptand criticiele publice ale maestrului (care nici macar nu este in redactia revistei, plecand acum ceva timp dezgustat- daca e dezgustat de noii colaboratori ai revistei de ce continua sa publice in ea ?), continua aceasta desantata afisare a nenumarate (cred ca sunt cateva zeci…) fotografii. Toate celelalte personaje care mai apar in fotografiile din R9 par a gravita pe langa celestul personaj. Stiind foarte bine ca in Campina mai traieste un mare critic literar, d-l Ion Balu, ma deranjeaza si enerveaza aceasta exibare. Cult al personalitatii ? Doar in ultimul numar al revistei sunt 4 fotografii.

2. Am observat ca ma enerveaza o categorie de oameni de cultura (ca sa folosesc stereotipul clasic) care iau interviuri altor oameni de cultura. Din pacate nu o fac in mod normal, punand naibii intrebarea ci aleg sa isi sustina intrebarea cu lungi citate din diverse carti solide, referinte critice de plumb. Ma mir ca nu introduc apoi si note la propriile intrebari. Cum spunea o prietena, aproape ca ai impresia ca incearca sa se puna pe ei in valoare nu sa-i ofere un spatiu amplu intervievatul. Parerea mea este ca cel care pune intrebari incearca sa fure o farama din celebritatea celui care raspunde la intrebari. In plus, e vorba si de un snobism cultural care ma lasa rece. Cel care realizeaza interviul vrea ca acesta sa para un dialog mai amplu la carui stralucire contribuie nemijlocit si el.